viatza nu e un joc de cuburi, copilule . . .
Say goodbye to the world you thought you lived in . . .
later edit: norii de hartie de pe blogul altui copil ar putea sa explice cumva postul asta . . .
later edit: norii de hartie de pe blogul altui copil ar putea sa explice cumva postul asta . . .
4 comentarii:
pai... cuburile sunt perfecte... fiecare ne traim propriile drame cubice...
sferele sunt perfecte :))
:) cu toate astea, sper sa nu ajungem vreodata sa gandim ca niste "oameni mari"
Se ia o bucata de piatra,
se ciopleste cu o dalta de sange,
se lustruieste cu ochiul lui Homer,
se razuieste cu raze,
pana cand cubul iese perfect.
Dupa aceea se saruta de nenumarate ori cubul
cu gura ta, cu gura altora
si mai ales cu gura infantei.
Dupa aceea se ia un ciocan
si brusc se farama un colt de-al cubului.
Toti, dar absolut toti zice-vor:
- Ce cub perfect ar fi fost acesta
de n-ar fi avut un colt sfaramat!
P.S: Lectia despre cub (N.S)
Trimiteți un comentariu